madeinreghin.org

Platforma de fata este conceputa sa vina in sprijinul locuitorilor, al arhitectilor si al investitorilor. Este completarea unui neajuns inca des intalnit in Romania anului 2010 si anume publicitatea planurilor de urbanism. Strategia locala este cea care da tonul investitiilor iar planificarea urbana ii asigura cadrul legal. Daca acestea nu sunt cunoscute sau constientizate de cetateni, realitatea a demonstrat ca orasul devine haotic iar o dezvoltare in sensul cresterii economice durabile si a calitatii vietii nu exista. De aceea prezetam aici, cu sprijinul Primariei Reghin, planificari urbane pe teritoriul Municipiului Reghin.

Ce înseamnă infrastructură

În sensul cel mai larg, înseamnă tot ce e construit - structurile fizice ale urbanului. Ea se diferențiază apoi pe funcțiuni precise: infrastructura de circulație și transport, infrastructura rețelelor edilitare, dar și infrastructura universitară (construcțiile/dotările universitare), sportivă (bazele sportive, clădirile și terenurile amenajate pentru de sport) sau de producție (parcuri tehnologice, dotări industriale) etc. Rețelele de străzi, dar și clădirile de birouri care concentrează zilnic zeci sau sute de angajați deodată, sau un mall care adună sute de cumpărători și mașini la un loc, sunt infrastructură.

...indiferent că sunt publice sau private, dezvoltările urbane au impact asupra spațiului public și sunt de interes public. Faptul că un proprietar deține un teren în oraș nu îi dă dreptul să-l construiască doar după propriul interes - el nu deține de fapt în mod privat un teren pur și simplu, ci un teren plus toate limitările de a-l construi și folosi care decurg din faptul că orice dezvoltare pe acel teren e parte din sistemul infrastructurii urbane.

Poziția infrastructurii în politica urbană

Edward Glaeser, profesor de economie și politică urbană la Harvard, observa într-un articol (în revista Prospect, Sept. 2008, pp. 20-21) că în competiția dintre orașe astăzi am ajuns să ne comportăm ca niște fani de fotbal - hai Manchester (sau hai Cluj) - și că, dacă atitudinea de ”fan” al unui oraș are poate sens la un pahar, ea e complet ne-productivă ca fundament de politică urbană. El observă că iluzia cea mai curentă azi este aceea de a crede că regenerarea urbană se face prin stimularea și accelerarea construcției fizice a orașului - altfel spus, prin pura dezvoltare de infrastructură. Dezvoltările imobiliare, chiar dacă foarte vizibile (și deci exploatabile politic) nu ajută cu nimic șansa unui oraș de a prospera; nu capitalul fizic ridică un oraș, ci capitalul uman, spune el. Edinburgh o duce mai bine ca Glasgow nu pentru că s-a construit mai mult, ci pentru că are o populație mai creativă, cu nivel de educație mai ridicat.

Dana Vais